1236 de persoane, printre care numeroase personalități, fac un apel catre majoritatea parlamentară, biserică și români pentru restaurarea monarhiei. „României îi lipseşte punctul de echilibru, acel factor neutru care să se afle deasupra politicii”. Semneaza Doina Cornea, Dan Puric, Dinu Zamfirescu, Ion Caramitru

Publicat pe Actualizat pe

La numai o zi dupa instalarea noului guvern și cu o săptămână înainte de împlinirea a 65 de ani de la abdicarea Regelui Mihai I al României, 1236 de persoane, printre care numeroase personalitati, reunite în Alianța Naționala pentru Restaurarea Monarhiei, cer majorității parlamentare să înceapă demersurile pentru restaurarea monarhiei constituționale.regele-mihai-

Printre semnatarii acestui apel se numără disidenta anticomunistă Doina Cornea, filozoful Mihai Șora, istoricul Alexandru Zub, seniorul liberal Dinu Zamfirescu, actorii Dan Puric, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, realizatorul TV Lucia Hossu-Longin și multe alte figuri importante ale societații civile.

În afara cererii adresate clasei politice din România, semnatarii îi cheamă pe „liderii de opinie să conştientizeze faptul că restaurarea monarhiei nu este nicidecum dorinţa utopică a câtorva sentimentali sau visători, ci este nevoia pragmatică şi vitală a unei ţări aflate în suferinţă”.

Biserica Ortodoxă Română și cea Greco-Catolică sunt invitate „să îşi demonstreze vocaţia de biserici naţionale şi să-şi recunoască Regele Uns al lui Dumnezeu”, iar Academia Română, impreună cu oamenii de cultură, „ar trebui să explice necesitatea restaurării monarhiei”.

Fragment din apelul lansat de Alianța Naționala pentru Restaurarea Monarhiei:

„În urmă cu un an, regimul de autoritate prezidenţială părea de nezdruncinat. Şi totuşi, curajul şi verticalitatea unor grupuri de tineri au reuşit să disloce reţeaua construită în jurul voinţei unui singur om, un preşedinte de republică (…)

Alianța Naționala pentru Restaurarea Monarhiei strânge laolaltă personalităţile şi românii care cred că astfel de derapaje autoritariste trebuie împiedicate pe viitor şi care văd în Monarhie o soluţie pragmatică pentru disfuncţionalităţile democraţiei româneşti (…)apel

Este evident că României îi lipseşte punctul de echilibru, acel factor neutru care să se afle deasupra politicii (…) Monarhul nu face politică, nu susţine niciun partid, oferă însă echilibru şi continuitate instituţională (…)

Ne lipseşte acel punct de întâlnire, acel factor de coeziune, în care să ne regăsim cu toţii şi cu care să ne putem mândri (…) Monarhul este acest punct de întâlnire, de legătură cu trecutul nostru istoric şi de potenţare a părţii celei mai bune din noi (…)

Elitele politice, economice şi intelectuale de azi au şansa de a demonstra că au viziune, că au simţ al răspunderii şi patriotism (…)

Simţul răspunderii poate transfigura clasa politică de azi, aşa cum a făcut-o şi cu cea de la mijlocul secolului al XIX-lea şi o poate înălţa deasupra intereselor meschine şi trecătoare, către apărarea interesului naţional (…)

22 decembrie 2012 „

 

Anunțuri

4 gânduri despre „1236 de persoane, printre care numeroase personalități, fac un apel catre majoritatea parlamentară, biserică și români pentru restaurarea monarhiei. „României îi lipseşte punctul de echilibru, acel factor neutru care să se afle deasupra politicii”. Semneaza Doina Cornea, Dan Puric, Dinu Zamfirescu, Ion Caramitru

    Emil DRUNCEA a spus:
    23 Decembrie 2012 la 14:37

    Cum pot să semneze apelul şi artiştii din provincie?

      Cristea Alin a răspuns:
      23 Decembrie 2012 la 14:44

      E-mail serban_catalin26@yahoo.com, undesunteti rugati sa transmiteti numele, ocupatia, localitatea de unde sunteti si sa lasati un telefon unde sa fiti contactati pentru confirmarea semnaturii dumneavoastra.

        Spermezan Leonida Vasile si Spermezan Doina Stela a spus:
        31 Decembrie 2012 la 19:56

        Nu putem construi nimic pe nisip sau minciuna. Pentru a ne demonstra noua ca avem coloana vertebrala, trebuie sa revenim la cele anterioare perioadei ,cand fara voia noastra sau a parintilor nostri ,am fost tarati prin minciuna si lipsa de caracter la asa zisa
        „epoca de aur ” Pentru viitorul urmasilor nostri, este necesar a crede si spune
        ” Nihil Sine Deo ” iar monarhia este unsa de Dumnezeu.

    Ioan Moisin a spus:
    26 Decembrie 2012 la 20:50

    REVIZUIREA CONSTITUTIEI. SENATORUL IOAN MOISIN
    A REDESCHIS CALEA REVIZUIRII CONSTITUTIEI, ASTFEL
    INCAT POPORUL SA POATA DECIDE ABANDONAREA FORMEI REPUBLICANE DE GUVERNAMANT (22 FEBRUARIE 1999)
    În declaratia politica din 22 februarie 1999, Senatorul Ioan Moisin a atras atentia asupra faptului ca forma de guvernamant monarhica exista la noi din vechime, in timp ce forma republicana a fost introdusa fortat de comunisti.
    Analizand problema raportului dintre art. 148 şi art. 2 din Constitutie, el a aratat dreptul suveran al poporului de a alege oricand intre republica si monarhie.
    A fost prima tentativa de modificare a Constitutiei adoptate după Revoluţie. Oferim mai jos declaratia, publicată apoi în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 21, 5 martie 1999, p. 12:
    „Domnul Ioan Moisin:
    Domnule presedinte de sedinţa,
    Stimati colegi,
    Declaratia mea se refera la problema raportului dintre art. 148 şi art. 2 din Constitutia Romaniei.
    În art. 148 din Constitutia Romaniei, 1991, se prevad limitele revizuirii Constitutiei. Nu avem obiectii fata de nici una, cu exceptia celei privind forma republicana de guvernamant. Ea nu este
    o mostenire strabuna, cum ar fi teritoriul national istoric sau limba romana ca limba nationala, pe care nici-o generatie viitoare, după cum nici generatia actuala, nu are dreptul sa le revizuiasca.
    Forma republicana de guvernamant a fost introdusa la noi, pentru prima data, de catre comunisti si a fost impusa in art. 148 din Constitutie ca nerevizuibila sub regimul criptocomunist
    existent în 1991. Cu siguranta că taranii sau muncitorii care au acceptat, în bloc, articolele acestei Constitutii, prin referendum, nu s-au sesizat tocmai de alin. 1 al art. 148. Acest alineat are doua
    implicatii:
    a) incalca traditia constitutional –democratica a Romaniei. Nici-o Constitutie democratica anterioara nu prevedea o atare limitare a revizuirii. Dimpotriva, prevedeau posibilitatea revizuirii fara nici-o restrictie. Astfel, Constitutia din 1866 prevedea la art. 129, citez: „puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune reviziunei dispozitiunile din Constitutiune, anume aratate” – şi se referea la toate. Constitutia din 1923 arata la art. 129, citez:
    „Constitutiunea poate fi revizuita , in total sau in parte, din initiativa regelui sau oricăreia din Adunarile legiuitoare”. Era, deci, şi mai permisiva. Nici macar regimul comunist nu a impus o limitare a revizuirii. Astfel, Constitutia din 1952 preciza la art. 105, citez: „Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata numai prin lege votata de Marea Adunare Nationala”, iar Constitutia din 1965 nici nu pomenea de acest subiect.
    Pe scurt, Constitutia din 1991 a impus o limitare fara precedent, la care nici antidemocratii nu au avut curajul sa recurga.
    b) a doua implicatie este aceea că art. 148 incalca prevederile art. 2 din Constitutia actuala, care arata, citez: „suveranitatea naţionala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative şi prin referendum” – alin. (1).
    Evident, suveranitatea presupune şi dreptul de modificare a Constitutiei. Spre exemplu, în Constitutia din 1923, suveranul putea avea initiativa modificarii Constitutiei.
    Sa ne gandim ca nici Constitutiile regaliste nu au impus o limita a suveranitatii poporului, ceea ce a facut astazi ca sa putem avea o republica. Bun. Poporul a aprobat in 1991. Poate sa o
    tina tot aşa cat doreste, dar în viitor, candva, daca nu mai vrea republica, daca el va vrea altceva, iar Constitutia il va opri sa-si manifeste optiunea suverana, ce suveranitate a poporului mai este aceea? Si cum poate o generatie sa hotarasca asupra optiunii, la fel de suverane, a unei generatii viitoare, care poate fi totusi alta?
    Asa se strecoara un principiu nedemocratic într-o societate democratica. Urmarile nu pot fi salutare.
    Intorcandu-ne la art. 148, intrucat se prevede existenta limitelor revizuirii, nu putem sa cerem o revizuire directa a prevederilor continute in el, cu privire la forma republicana de guvernamant.
    Dar observăm ca nici un articol din Constitutia actuala nu prevede interzicerea unei actiuni legislative de revizuire a limitei de revizuire. Pornind de pe acest teren inatacabil, voi initia un proiect de lege privind revizuirea limitei de revizuire prevazuta in Constitutia actuala. Prin aprobarea unei asemenea initiative, conform procedurii de revizuire a Constitutiei, s-ar restitui, in sfarsit, poporului dreptul integral la exercitarea suveranitatii. Va multumesc”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s