INTERVIURI

Vechea si noua generatie din presa. Lectia unui fost redactor-sef Adevarul: „Rolul nostru este sa va tinem spatele, mai degraba decat sa va invatam”

Publicat pe Actualizat pe

Mihnea MarutaCu o vasta experienta in presa scrisa, Mihnea Maruta a debutat in anul 1989 la revista „NU”, ajungand ca incepand cu anul 2003 sa conduca redactii importante din Romania, precum „Clujeanul”, „Cotidianul”, „Ora de Cluj”, „Adevarul”.

La sfarsitul lunii decembrie 2012, Maruta si-a dat demisia din functia de redactor-sef al „Adevarul”, precizand ca nu a fost de acord cu politica ce privea restructurarile, programul de lucru si cu o posibila noua structura a redactiei.

Fostul redactor-sef al „Adevarul” a acordat un scurt interviu colegilor de la Casa Jurnalistului (apropo, felicitari pentru toata munca ta Radu Ciorniciuc, sa ne revedem cu bine), in care a vorbit despre noua generatie din presa romaneasca si modul in care „cei vechi” ii pot ajuta „pe cei noi”.

„Eu tot militez pentru nerenuntarea la visuri. Ma entuziasmeaza nonsalanta si firescul cu care voi, cei care sunteti cam cu 15-20 de ani mai tineri decat noi, va miscati in lumea asta a combinatiei dintre online si offline. Pentru noi, textul era esential. Nu poti sa te mai desprinzi decat cu greu de schema scriu textul si dupa aia ma gandesc daca am si imagine la el”, a declarat jurnalistul.

Nu se alege rebelul cu sclipire. Facem asa, daca ma vrei pe mine: facem jurnalism

Maruta a vorbit si despre ce ar trebui sa faca ziaristii cu o vasta experienta in presa pentru ca noua generatie din acest domeniu sa se poata afirma.

„Rolul nostru, al celor care deja avem 15-20 de ani in presa romaneasca, ar fi acum sa va tinem spatele, mai degraba decat sa va invatam. Sa va asiguram libertate totala sa spuneti voi adevarul. In momentul in care seful unei echipe jurnalistice zice da scopurilor patronului si nu scopurilor pentru care el si-a ales aceasta meserie, in momentul acela toata echipa de sub el va fi influentata de acest compromis. In bussines-ul romanesc se alege tipul de lider dispus sa se plieze. Nu se alege rebelul cu sclipire. Facem asa, daca ma vrei pe mine: facem jurnalism”, a incheiat Mihnea Maruta.

Interviu din spatele Baricadei. Maier Sergiu: „Baricadele de la Revolutie au fost un model, dar noi am folosit democratia directa in fiecare decizie, nu a fost nimic spontan si necalculat”

Publicat pe Actualizat pe

baricada 1Pe data de 26 martie 2013, un grup de studenti ai Universitatii din Bucuresti si un altul din cadrul Universitatii „Babes Bolyai” din Cluj, au decis sa ocupe Facultatea de Istorie (UB), respectiv Sala „Nicolae Iorga” (UBB) din Corpul Central, pentru a dezbate rolul formator al universitatii, misiunea ei esentiala si pentru a revendica un spatiu care ar trebui sa fie un bun de interes public, prin excelenta o zona a dialogului, a tolerantei si a diversitatii.  Ocuparea Universitatii reprezinta o incercare de a rediscuta foarte serios temele pe care se intemeiaza prezentul si viitorul educatiei romanesti.

Pe data de 4 aprilie studentii care formeaza Baricada au anuntat ca au decis suspendarea sit-in-ului „pentru a lucra, pe perioada weekend-ului, la manifestul Baricadei Universitare, care va cuprinde toate revendicările formulate în cele 9 zile de dezbateri.

baricada2„De asemenea, suspendarea temporara a sit-in-ului survine pe fundalul promisiunii conducerii Facultatii de Istorie de a aloca o sala pentru dezbaterile si activitatile grupurilor informale de studeni, absolventi, cadre didactice, asa cum am solicitat in cererea transmisa ieri conducerii institutiei. In cazul in care conducerea Facultatii de Istorie nu si-ar respecta promisiunea, precizam ca vom relua in forta actiunile de ocupare si vom reveni in amfiteatrul Iorga, impiedicand activitatile curente”, se arata in comunicatul Baricadei.

Interviu cu Maier Sergiu Adrian, student la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti si unul dintre cei mai vizibili lideri ai Baricadei Universitare.

maierAlin Cristea: De ce te-ai alaturat Baricadei si ce inseamna pentru tine Baricada?

Sergiu Maier: Marti, in 26 martie, era programata o dezbatere pe tema „Studentii si profesorii sunt de aceeasi parte a baricadei?” la Facultatea de Istorie din Universitatea Bucuresti, nu stiam ca se va materializa intr-un occupy.
In jurul orei 19:00 s-a declarat ocupat amfiteatrul in care se desfasura dezbaterea, am fost de acord din prima secunda, pana atunci au vorbit doar profesori care se declarau impotriva procesului Bologna, sau care considerau studentii obiecte, de partea cealalta eram noi, preocupati de calitatea invatamantului superior si de problemele de actualitate din acesta.

Alin Cristea: Cum vezi finalul acestui eveniment?

Sergiu Maier: Ma astept sa primim o sala in Facultatea de Istorie, sa fie un spatiu liber de dezbatere fara vreo interdictie de orar sau care necesita rezervare pentru a fi folosita, unde sa ne putem intalni saptamanal si unde sa poata veni orice student care vrea sa contribuie la follow-up-ul ocuparii. In rest, rezolvarea problemelor vechi, 6% pentru educatie, Statutul Studentului, 25% in reprezentare la nivelul conducerii universitatii si lista continua. Cred ca am tras un semnal de alarma, sau macar am atras atentia mai multor studenti in legatura cu problemele invatamantului universitar.

Alin Cristea: Mai continua Baricada?

Sergiu Maier: Da, in acel „spatiu liber de dezbatere” despre care iti spuneam, iar grupul informal creat in acest protest va ramane unit pe perioada nedeterminata. A mai fost o ocupare in Facultatea de Istorie, Baricada e a doua, cred ca a devenit traditie, sa ne astepte si la anul.

Alin Cristea: De ce denumirea de Baricada?

Sergiu Maier: A fost o decizie de grup. Totul a pornit de la dezbaterea „Studentii si profesorii sunt de aceeasi parte a baricadei?”, probabil de aici a venit. Are si o valoare simbolica bineinteles. Cei de la Cluj au ales „Se Poate Cluj”.

Baricadele de la Revolutie au fost un model, dar difera modul de desfasurare. Noi am folosit democratia directa in fiecare decizie, nu a fost nimic spontan si necalculat.

Alin Cristea: Ce vrea Baricada de la sistemul educational si de la sistem in general, de la stat?

Sergiu Maier: O problema foarte interesanta care s-a discutat a fost dependenta profesorilor de autoritate. Intr-un asemenea sistem e foarte usor sa fie acuzati studentii ca nu se apara in fata abuzurilor, dar in realitate nu e atat de usor sa te opui unei persoane cu autoritate si presiunii de grup. In rest, cum am mai spus, 6% din PIB pentru educatie, Statutul Studentului in universitatile care nu l-au adoptat inca, de exemplu Universitatea din Bucuresti. In rest, s-au discutat multe probleme si posibile solutii in domeniul discriminarii de orice fel si abuzurilor incontrolabile din universitati, problemele Procesului Bologna, accesul la educatie si relevanta materiei studiate in facultate pentru viata de dupa si multe altele. De asemenea, pot fi verificate toate discutiile pe pagina oficiala de Facebook, acolo s-au postat minutele de la fiecare dezbatere.

Am fost un grup foarte divers, nu cred ca vrem aceleasi lucruri. Dar pot spune ca oricare dintre noi ar vrea sa fie transferate prioritatile de stat inspre educatie si sanatate.

Alin Cristea: Vezi materializata Baricada si in proteste pasnice in strada?

Sergiu Maier: Protestul de strada e mai conventional, cred ca Baricada va recurge la cu totul altceva daca se va ivi ocazia. Nu aa putea sa iti spun acum, dar vom incerca sa fim creativi.

Alin Cristea:  Cati studenti au participat in total la Baricada? Au participat si profesori?

Sergiu Maier: In total, cam 300 de studenti diferiti, dar pe rand, nu toti odata. Au participat si profesori la dezbateri, dar putini s-au solidarizat cu evenimentul si niciunul nu a facut-o public.

Alin Cristea: De ce crezi ca nu au facut-o public?

Sergiu Maier: Probabil si-au simtit stirbita autoritatea intr-o oarecare masura. Suport public am primit, in schimb, de la alte persoane.

Alin Cristea: Care sunt acele persoane?

Sergiu Maier: Dan Perjovschi, Laurentiu Ridichie, cativa studenti romani plecati in strainatate, vreo doi jurnalisti, Reteaua Studenteasca din Ungaria, Adrian Voichitescu, National Campaign Against Fees and Cuts, cei de la Implant Pentru Refuz si de la Luna Amara. Doar din ce imi aduc acum aminte, au fost mesaje pentru Bucuresti, Cluj dar si pentru Bucuresti si Cluj impreuna.