TINERI

Liderii elevilor din Romania ii raspund lui Ponta: „Suntem dezamagiti ca premierul ne considera prosti / Suntem tratati cu superficialitate. Stim ce inseamna PIB, la fel cum stim ce inseamna subfinantarea sistemului. Guvernul sa lupte pentru interesele cetatenilor, noi pentru ale colegilor nostri”

Publicat pe Actualizat pe

In prima zi de scoala, elevii constanteni au protestat in Parcul Primariei fata de plafonarea de catre Guvern a cuantumului maximal ce poate fi decontat pentru naveta acestora la tariful de 2 lei per km, cerand de asemenea alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru Educatie.

Aflat la Targu-Jiu, la deschiderea noului an scolar la  Colegiul National „Tudor Vladimirescu”, Victor Ponta a ramas surprins dupa ce jurnalistii l-au intrebat ce parere are despre protestul elevilor din Constanta.

„Elevii cer chestia asta? Elevii trebuie sa stie ce inseamna PIB-ul intai, ca sa ceara asta”, le-a raspuns premierul jurnalistilor.

Iulia MironRaspunsul elevilor, prin vocea liderului Consiliului National al Elevilor (CNE), Iulia Flavia Miron nu a intarziat sa apara. Presedintele CNE a declarat pentru cristeaalin.wordpress.com ca analizand declaratia primului-ministru, reiese clar ca acesta trateaza cu superficialitate problemele elevilor.

„Dupa declaratia premierului, imi dau seama ca solicitarile elevilor sunt tratate cu superficialitate. Elevii care protesteaza pentru respectarea Legii Educatiei Nationale, pentru acordarea a 6% din PIB pentru educatie stiu ce inseamna PIB. Mai mult, știu ce inseamna subfinanțarea sistemului educational, știu ce inseamna alocarea a 3.6% din PIB pentru educatie , in loc de 6%. Elevii sunt beneficiarii directi ai actului educational, iar dincolo de calculul unei formule, sunt direct afectati de problemele unui sistem neadaptat nevoilor socio-economice actuale. Sustin actiunile elevilor din Constanta. Subfinantarea sistemului educational afecteaza prezentul si viitorul societații romanesti. Consecintele sunt grave și multiple, atat in ceea ce priveste dezvoltarea personala si profesionala a elevilor, cat și oportunitatile pe care acestia le vor avea in viitor. Educatia este considerata ca fiind o prioritate nationala, insa nu a fost tratata corespunzator. Este datoria reprezentantilor elevilor sa lupte pentru apararea intereselor colegilor lor, la fel cum este datoria parlamentarilor si a Guvernului sa lupte pentru interesele cetatenilor”, a declarat Iulia Flavia Miron.

Protest ConstantaAlexandru Bajdechi, presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, initiatorul protestului de luni, a precizat pentru cristeaalin.wordpress.com ca elevii din Constanta au fost dezamagiti de faptul ca premierul ii considera, prin declaratiile din prima zi de scoala, „prosti”.

„Toti elevii de la protest au fost socati cand au auzit vorbele premierului, iar toti colegii mei sunt dezamagiti de faptul ca primul-ministru ne considera prosti.  Victor Ponta considera invatamantul doar un capitol bugetar. Prin faptul ca a luat in ras protestul nostru nu face nimic altceva decat sa releve interesul guvernantilor pentru invatamant si lipsa de cunoastere a programei scolare, care prevede faptul ca elevii studiaza economia, inclusiv notiunile legate de PIB in clasa a XI-a”, a precizat liderul elevilor constanteni.

EXCLUSIV: Povestea romancei care a primit INTERDICTIE de a intra in Ucraina timp de CINCI ANI. Iulia Modiga: „Despre Ucraina multe taste vor mai fi apasate. De romanii mei, eu nu ma las”

Publicat pe Actualizat pe

Iulia ModigaAre 28 de ani si este, cu siguranta, un model pentru tanara generatie din presa romaneasca. Iulia Modiga este redactor-sef  al publicatiei online de stiri, opinii si investigatii InfoPrut.ro si „o inima infocata” ce bate pentru un ideal sfant: unirea Romaniei cu Republica Moldova. Nici problemele comunitatilor romanesti din sudul si nordul Ucrainei nu sunt straine de Iulia.

Publicatia pe care o conduce tanara, prin politica sa editoriala, incearca sa prezinte imaginea completa si corecta a realitatii din Republica Moldova, in ansamblul ei de probleme sociale, politice, economice si culturale.

Pasaport Iulia13 iulie 2013. Granita Republicii Moldova cu Ucraina-punctul de trecere  frontierei Maiaki: Tanara jurnalista, un cunoscut promotor al respectarii drepturilor romanilor din Ucraina, este oprita de un granicer, din drumul ei spre Odessa. „Grajdanca Iulia Modiga?”, aceasta a fost intrebarea vamesului. Iulia il urmeaza pe ucrainean intr-o „cladire micuta”, unde i se spune ceva in limba rusa. Partenerul de drum ii traduce: „Iulia Modiga are interdictie de a intra pe teritoriul Ucrainei timp de 5 ani, incepand cu 5 februarie 2013”. Nu a primit nici o explicatie , decat inca o portie de birocratie.

Vamesii ii analizeaza la milimetru pasaportul timp de jumatate de ora, dau Document_interdictie_Ucraina_1telefoane, iar apoi ii spun romancei ca trebuie sa mai astepte o ora si jumatate sosirea „sefilor”. A asteptat. Dupa cum chiar Iulia spune, nici un sentiment nu a mai incercat-o in acele momente, nici furia, nici revolta, ci doar „o sacaiala seaca, ca o durere de-abia ghicita de masea”.

A sosit si „seful vamesilor”, cel care trebuia sa puna o stampila. A mai durat 20 de minute.

„Dasvidanie mi-a spus la urmă şi am zâmbit, până în 2018, dasvidanie, dar doar aşa, faţă în faţă dasvidanie”, precizeaza redactorul-sef al InfoPrut.ro.

De romanii mei, eu nu ma las!

Autocarul de Chisinau o astepta „cu bratele deschise” pe romanca. Odessa ramanea in urma, iar interdictia transforma Ucraina intr-o „broasca testoasa care isi ascunde capul in carcasa”. Urcarea in autocar a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova, vamesii nu au lasat-o sa urce pe teritoriul ucrainean.

„Ucraina e ca o broască ţestoasă care îşi ascunde capul în carcasă, se teme, dar porneşte temerar la drum când rămâne singură şi nesupravegheată. Jurnalişti din România, bloggeri din Republica Moldova, orice voce prin intermediul căreia românii din sudul, dar şi din nordul Ucrainei îşi exprimă nevoile şi necazurile, reprezintă pentru Ucraina un pericol. Şi cum administrează Ucraina aşa-zisele primejdii externe? Se închide ermetic într-însa”, marturiseste romanca care pana in 2018 nu mai poate pune piciorul pe pamant ucrainean.

Iulia nu se da batuta, nu isi paraseste principiile, nu renunta la crezul ei, ci asteapta, cu rabdare, ca in tot acest timp, Ucraina sa devina o tara europeana:  „Ucraina, eu aştept ca tu să fii europeană, să fii ţară pe locul trei în lista celor incluse în Parteneriatul Estic, să fii dreaptă şi mândră, să respecţi drepturile minorităţilor de pe teritoriul tău, să asiguri liberă circulaţie, să nu te închini la idoli falşi şi să poţi distinge duşmani de prieteni, de indiferenţi sau curioşi.

Ucraina, noi acum negreşit ne aflăm într-o relaţie, cel puţin până în 2018, tu ai toane, eu am răbdare, iar despre tine multe taste vor mai fi apăsate de-acum înainte. De românii mei, eu nu mă las.”